Gol, Banal si Neputincios

Sunt gol in interior, ma simt si sunt singur. Ma uit in gol, privesc prin lumina si nu vad decat intuneric. As vrea... ... Dar nu conteaza, niciodata nu a contat nici pentru altii si mai nou nici pentru mine.
Am aflat de curand ca EA s-ar putea sa aiba probleme financiare. As vrea sa o ajut, poate are nevoie de mine, poate are nevoie de "braileanul care rezolva orice problema repede" (asa eram cunoscut de catre rudele ei, si cu asta se lauda socrul meu). Acelasi socru care mi-a reprosat ca am tinut-o prea pe palme si petale de trandafir, iar cand nu am mai reusit, a cazut si a durut-o.
Daca are nevoie de mine, poate ma vrea alaturi...dar ce tampenii spun...sunt un idiot. Ea s-a gandit la mine in acel 25 septembrie 2009, orele 17.10, o zi calda de sambata. Ea s-a gandit ce voi face cand m-a alungat de langa ei?
Dar daca are nevoie de mine...daca ii e greu? Poate plange si are dificultati. Poate se simte singura. Poate...Oare...
Stau singur in noapte, privesc in gol, somnului ii e teama sa se apropie de mine, cred ca si el vede golul meu si-i e teama sa nu se piarda in el. Sunt un nimeni, o umbra insignificanta care se amageste cu un contur bine definit.
De cand am aflat, nu ma pot gandi la nimic altceva...O fi si ea singura, se simte cumva si ea abandonata?. As vrea sa-i ofer sprijinul si protectia mea intr-o cupa facuta din coaja fructului dragonului (fructul dragostei).
Dar nu conteaza...Nu mai conteaza...

Published with Blogger-droid v1.6.7