Sunt detinutul propriilor sentimente, captivul gandurilor nedefinite.
Dar cel mai apasator nu e faptul ca sunt inchis, ci mai degraba ca inchisoarea mea nu are pereti. Nimic in afara de orizont. Sunt pierdut intr-o pustietate torida de trairi contradictorii. tot ce vad sunt dunele nesfarsite ale nimicurilor ce-mi bantuie fiinta. Vreau sa cred in efemeritatea lor, dar nimic. un val racoros de speranta, un pisc inghetat de pierzanie, nimic. Doar orizontul. Nici macar morgana nu ma deranjeaza. Nu mai stiu ce sa cred. E fierbinte fiinta mea, si tot ce ma inconjoara se opreste fara sa lase nici macar o adiere sa-mi mangaie tamplele pulsande. Sunt ratacit. Plin de contradictii, singuratate, urlete nerostite.
Dar de ce nu urlu? Doar nu ma aude nimeni. Sunt sigur in inchisoarea mea torida. Nu pot sa tip. Ma gatuie ceva. deschid ochii si VAD. Privesc adanc si vad o pereche de aripi. Sunt din ceara rosie. Icar le-a pierdut.
Am vazut speranta. Imi striga ceva. Imi ciulesc urechile sa o aud. "Nu te framanta" imi spune. "Esti prizonierul propriilor intentii. Rezolvarea esti chiar tu. Tu esti liber."
Razand ca un nebun, cu un rictus intiparit deja pe buze, imi iau ochii si vad. Pentru prima data vad rezolvarea. E scrisa mare in norii care se aduna ocrotitor: "Carpe Diem".
Si astfel, la umbra norilor, imi iau aripile, mi le asez pe suflet si ma inalt.
Evrika. Raspunsul problemelor mele se arata. e atat de simplu cititorule. Traieste clipa fara sa-ti ocupi timpul cu amplificarea problemelor. Ele vor exista vesnic, tu in schimb nu. Nu face ca mine cititorule. Traieste fiecare moment fara griji.
Tudor, trebuie sa-ti multumesc. Prin primul tau articol din acest an, mi-ai redat speranta.
imi place ca exista in tine speranta. oricat de mult s-ar reflecta tristetea in ceea ce scrii, se observa de departe tonul optimist, dorinta de a reusi spre succes. sa nu te lasi doborat. indiferent de greutati. priveste inainte, aseaza-ti zambetul pe buze, dar mai ales in suflet si ai sa treci peste greutati mai usor, devenind de fiecare data mai puternic.
RăspundețiȘtergerecu bine, mereu.
La multi ani de ziua onomastica!
RăspundețiȘtergereHei! NU esti singr... ai ganduri, sperante, vointa. NU trebuie sa te simti singur. Poti fi singur si intr-o mare de oameni daca nu iti sunt asemanatori.
Strigatele tale sunt auzite! Striga-ti visele, sperantele, nemultumirile. Exista raspunsuri pentru orice si vin de la cine nici nu te astepti. Da... poate de la o stanca, de la o pasare, un melc...
Eu traiesc clipa, iar tu vei zambi. Hai ca poti! Asa, inca putin in coltul din dreapta... bravooo... AI REUSIT! Felicitari! Esti cel mai bun! Acum sa curga bucuriile... si sa ma anunti in scris de ele, da? Astept... ador scrisorile - chiar si in forma electronica.
....ma intreb cum arata o clipa de fericire pentru tine....:)La multi ani Ionut!!!
RăspundețiȘtergereTudor, speranta moare ultima iar ceea ce nu te omoara te intareste. Niciodata nu voi renunta pentru ca nu stiu semnificatia cuvantului.
RăspundețiȘtergereDoarEu chiar ai reusit sa-mi aduci un zambet in coltul gurii...multumesc.
Maria stiu sa-mi strig si fericirea, cu exuberanta chiar, si o voi face daca se impune, dar de fericire mi-e frica, cu suferinta sunt obisnuit. De fiecare data cand am fost fericit am pierdut tot. Tudor stie intamplarea si mi-a promis ca va scrie despre ea.
Tudor sunt nerabdator!
daca as crie acum, impactul nu ar fi asa de mare. am sa scriu la momentul oportun. curand, oricum. imi respect promisiunea. voi scrie povestea asa cum mi-o amintesc eu, asa cum am perceput-o atunci si mi-a ramas in memorie pana in zilele astea.
RăspundețiȘtergere